iubirea

Clipa în care te-am întâlnit zburând pe valuri de vânt
Încercam să te prind cu mâini încordate de tine
Prin faptul că vroiai să te găseşti la mine în suflet
Curaj m-ai învăţat şi clipa dintâi ai făcut-o nesfârşită.

Primul pas ce l-am făcut spre viaţă a fost unul mare
Nu te-am călcat, nici nu am păşit peste tine fără teamă
Mai întâi te-am cules şi te-am ales să-mi fii mai aproape
Căci tu adevărata-mplinire îmi eşti , nu m-ai părăsit niciodată.

Când chinul îndată alunga tot ce era în jurul meu
Când fericirea îmi cuprindea fiinţa şi luminam fără rază
Mi-ai fost mai aproape ca mine însumi în clipele-acelea
Şi încă simt că fără tine viaţa ar fi prea uşoară trăind în nepăsare.

Mulţi vorbesc despre tine şi te compromit din neştiinţă
Tu eşti mai adâncă ca marea şi ca tot universul
Pană la capăt voi merge cu tine, chiar dacă nu se va sfârşi
Căci tu îmi eşti scrisă de tine în suflet , IUBIREA!

am daruit

Simt mâinile reci , îngheţate
Sunt sincer,dar câţi dintre ei mă vor crede
Că nu mă ascund într-un trup ce va trece
Tot ei mă îndeamnă să fiu tot mai rece.

Pornesc pe un drum necunoscut, înghesuit
Nu privesc înapoi,cu lumina ce-o văd mă alint
Şi iubirea mă face să cred că nu am greşit
Atunci şi acum când mă simt neiubit.

Simt inima cum bate obosită, răvăşită
De atâta iubire surâsul îmi odihneşte suflarea
Ca o pace se aşterne în sufletul palid, necurmat
Din al clipelor frângerea rănilor, iubire am dăruit!!!

dragostea

Dragostea este mai mult decât universul
Dragostea este mai mult decât o întelege omul
Dragostea nu este cea care te face să suferi
Dragostea este cea care te face să speri.

Dragostea împlineşte şi cel mai nefiresc vis
Dragostea nu este un compromis
Dragostea te învaţă să nu greşeşti
Dragostea te învaţă să preţuieşti.

Dragostea adevărată nu se sfarşeşte niciodată
Dragostea este jertfa necondiţionată
Dragostea o poartă în suflet doar cine o caută
Dragostea e un rai de unde nimeni nu poate să te scoată.

Acum să-mi spui tu ce-nseamnă dragostea
Să-mi spui dacă e ceva mai mult decât dragostea
Eu toată viaţa am căutat dragostea
Şi am aflat-o în tine suflete ce cauţi dragostea.

jertfire

De ce în jurul meu

E mare chin şi dor?

De ce în fiecare spin

Atârnă câte-un suflet gol?

Să-mi dau răspuns

În stare nu-s

Sunt plin de chin

De dorul cui să mai suspin?

Mi-e teamă să-ţi fac un bine

Să-ţi dau a mea iubire.

De sus, de sus, de colo sus

Un înger tot mereu mi-a spus

Să fiu un om cum n-am mai fost

Să fiu un om ce-i plin de dor

Şi-n inimă-i tresare

Un gând de împăcare

Şi-o lacrimă ce-n ea răsare

Tristeţe,bucurie mare.

Dar cei mai sfantă decât toate?

Iubirea , ce-n inimă îşi face

Un loc de cinste şi jertfire

Ca cel ce vine langă tine

Să fie-n inimă ca tine

Un soare ce niciodată nu apune

Jertfire scumpă din iubire

Ce duce-n veşnicie

Acum în suflet o păstrez.

sa pot

În inima adâncă
Simţeam un fior ce ma lăsat
Să fiu un om cum n-am mai fost
De când în lume sunt călător.

Mireasma florilor de câmp
Aduce mii de gânduri scumpe,
Cum glasul zburătoarelor din zori
Încânt-auzul celor ce încă dorm.

Te simt în fiecare clipă,
Te-aud în fiecare glas,
Te-ador cu fiecare-atingere,
Şi încă-mi este dor de tine.

Din suflet în suflet mai poposesc,
Şi-adun cu greu iubire şi respect,
Cum zboar-albinele spre florile din camp
Şi-adună mierea lor cu greu, ce eu o risipesc.

Iubire vreau să dăruiesc,
Iubire vreau să şi primesc,
Cum şi pământu-mi dă din rod
Dar mai întâi din ploi şi sori îşi îndulceşte-al său odor.

Să fiu eu un necunoscut?
Să-mi pun o mască să nu mai fiu văzut?
Nu pot, m-ascund uşor pe faţă,
Dar sunt vădit de sufletul ce este iubitor.

Exagerez că pot iubi atât de-adânc?
Atunci şi soarele şi luna şi timpul
Şi aerul şi tot pământul şi Dumnezeu
Îmi dau prea mult să pot simţi aşa.

te-am gasit

Cu gingaşe mişcări privesc în jur,
Aud din depărtări, uşor,un glas
Cum curge lin pârâul printre stânci
Aşa-mi străpunge sufletul al tău suspin.

Te găsesc între lumile necunoscute,
Te iau cu mine oriunde-aş merge,
Cum soarele îşi poartă cu el a sale raze,
Te port cu mine-n gând cum stelele se-aprind în noapte.

Buchet de trandafiri aş vrea să-ţi dăruiesc,
Dar eu pe mine mi te dăruiesc
Boboc de suflet acoperit de rouă lăcrimată
Din bucuria dimineţilor ce eu cu tine le petrec.

Te port în gând cum ceru-al său albastru,
Te port în inimă cum soarele a sa lumină,
Te port în suflet cum îngerul cu aripile sale mă poartă-n lume,
Te port în a mea fiinţă cum vântu-adie la fiecare-a-ta mişcare.

Mi-au spus şi munţii că eşti cu sufletul mai sus ca ei
Mi-au spus şi stâncile că eşti cu trupul mai tare decât ele
Mi-au spus şi florile că din mireasma ta îşi iau a lor odor
Mi-au spus şi îngerii că eşti mai sfântă decât ei.

În dimineţi te-alint c-o sărutare
În nopţi te odihneşti în ale mele braţe
Iar zilele ce le petreci cu mine
Sunt raze de lumină ce duc spre veşnicie.

tu esti

Tu eşti suflare a lui Dumnezeu
Cobori uşor din cer pe-un zmeu.
Tu eşti ce n-am gasit din mii şi mii
Dar am ales să te iubesc cât mii şi mii.

Tu eşti odorul scump primit în dar ,iubite suflete,
Din lacrimi dulci cu rugăciuni smerite,
Tu eşti plinirea mea din suflet
Şi inima de carne în aur mi-ai spoit.

Tu eşti încununată de soare neapus
Răsari la întristări şi bucurie mi-ai adus,
Tu eşti un înger,trupul ţi-e cătuşe
Ce le dezleg cu-a mea nepreţuită iubire.

Tu eşti surâsul primăverii
Un ghiocel plecat,petale albe din visul dăruirii,
Tu eşti mereu,iubirea ta-i ca vântul,sintământul
Ciudat de frumos,n-o văd,o simt tot trupul, sufletul.